Liccia situlina

Grevillea robusta

U nomu « Grevilla robusta » veni da u nomu di u fundatori di l’urticulturali sucietà di Londres, Charles Francis Greville.
Hè a più granda spezia di u genaru Grevilla

Ussirvazioni

Parechji parti di a pianta cuntenani parti adirati, urticanti o pizzicanti chì poni inghjienà allergii indè certi parsoni.

Carateristichi di a spezia

Famidda : Proteaceae

Urigina : Hè uriginariu di l’ambienti custali di u livanti di l’Asia

Abitatu : U Grevilla robusta cresci in i bordi d’acqua, i furesti subtrupicali è trupicali aridi.

Carateristichi : I so frundi verdi scuru, vegetalu spartitu in dui parti simetrichi, dilicatamentu cuccudrelu. I so frundi, spessu misurani tra 15 è 30 cm di longu, bianchi o grisgi arrunghjinitu sottu. I so fiuri ghjaddi-aranciati so in forma sbrustaghjolu, purtati d’una mazza di 2 à 3 cm di longu, adduniti in larga caspii assai miliferu ch’attirani l’aceddi, i farfali è l’abi. I grani ghjunghjini à maturità in fini d’invernu è a u principiu di u veranu. I frutta so vaini incù urgani bufuli chì s’aprani da solu di culoru brunu scuru d’a pocu pressu 2cm di longu o dui grani alati piatti.

Piriodu di fiuritura : Veranu

Usi è prupiità : u Grevilla da un lignu priciosu utilizatu pà a fabricaziona di mubuli, pusseda ancu certi prupiità midicinali ligati à i cumpunenti finolichi ch’iddu cuntena.
U quarciu setaiolu hè cunisciutu dinò da l’amatori di « bonsai ».

Storia è curiosità

A u principiu di XXimu secculu, hè statu utilizzatu pà cunfiziunà stanghi di i caregi à latori pà affacà turisti è curisti in Cilaos.