Erba Diavuli

Datura stramonium

U so nomu « Datura stramonium » pà u qualli u genaru Datura falla di a parola indiana pà disignà i pianti ‘Dhatura’. A parola latina pà disignà a spezia « stramonium » significa mela prunicosa.

Ussirvazioni

Ogni parta di u Datura so tossichi. Ci voli à fà casu di tena i ziteddi alluntanati di a pianta, licassi i ditti dopu à avè avutu un cuntatu pò essa periculosu. A so ingistiona inghjena un diliru allucinatoriu. U stromoniu hè di fatu assai velinosu, hè a più tossica di i pianti ch’appartenani à a famidda di i « Solonales ».

Carateristichi di a spezia

Famidda : Solanaceae

Urigina : America

Abitatu : rughjoni timpirati i subitrupicali

Carateristichi : Sta pianta appartena à l’annuali, pò ghjunghjia sinu à un’altezza di 1,80m.
I fiori in tubu di 7 à 12 cm di longu s’apprani in’ambutu à cinqui lobi.
U fruta di forma ovuida di a taglia d’una noci, chì maturisci di luddu à sitembri cupertu di zimbri longhi.

Piriodu di fiuritura : Fini d’istati, vadimu

Usi è prupiità : Hè utilu pà luttà contru à l’insetti, parasiti di i patati pà l’urtulimi. Hè utilizatu pà certi etnii d’America pà usi medicinali o pà i rituali initiatichì. Hè statu dinò impiigati cumu una pianta medicinala pà i so iffeti contra i spasimi è sedativu di u sistemu nirvosu centrali, pricunisatu contra l’asima è i nivralgia.

Storia è curiosità

Druidi è streghi utilizaiani filtri di Datura pà currà i cuvulssioni , i buiessi faciani spessu biai vinu indè u qualli i grani di Daturati erani stati macerati , in u scopu d’indurmintà i so vittimi pà abbutali. Sinu à a fini di l’annati 80, i sigaretti di Datura erani prupòsti à a vendita, cuntinanda frundi in pulvara incù prupiità bruncadilatatrici pà currà l’alma.
U datura stamonium hè cunsidiratu dapoi l’usi antichi cumu una pianta magica assuciata à a magia nera.