Acellu di paradisu

Strélitzia reginae

U so nomu ‘Strelizia’ l’hè statu datu in l’unurenza di a spusata di u Rè Georges III, a Regina Sophie Charlotte di Meckembourg-Strelitz è u so nomu specificu ‘reginae’ significa regina.

Ussirvazioni

U so nomu veni da a curiosa forma di i so fiori chi s’assumigliani à una testa d’accellu. Hè assai prisenti ind’è i massicii publichi in i rughjoni à climu dolci o ind’è i giardini trupicali è subtrupicali.

Carateristichi di a spezia

Famidda : Strelitziaceae

Urigina : Africa di u Sudu è Mozambicu

Abitatu : Climu timpiratu, caldu è aridu o in serra.

Carateristichi : Frundami pirsistanti, innastulitu d’un verdi azzuratu.
Fiori situatu nant’à l’ascella di a fronda incù trè lunghi è stretti sepali pitaloideu , è trè pitali chi dui so più lunghi in parti bassa furmindu una linguetta.
I fiori so di culori aranciu è turchinu sustinutu.

Fiuritura : Veranu sin’à a fina di l’estati , è vadimu/invernu sicondu à u climu (In Francia, di ghjugnu in sittembri).

Usi è prupietà : Primu utilizzatu ind’è i parchi è giardini, l’accellu di u paradisu s’usa dino pà i cumpusizioni flurali à cunnutaziona isotica.

Storia è curiosità

L’accellu di u paradisu fu purtatu è itroduttu in Kew Garden in 1773 da Sir Joseph Banks, iminantu butanistu britanicu.