Zusia fittu 

Zoysia tenuifolia

U so nomu « Zoysia tenuifolia » hè didicatu à u butanistu austrianu Karl von Zois (1756-1800) è u so nomu specificu ‘tenuifolia’ significa cumpòstu di picculi frundi.

Ussirvazioni

Spezia indimica di l’isula di a Riuniona

Carateristichi di a spezia

Famidda : Pòaceae

Urigina : Asia di sudu- livanti (Isuli Mascareigni è Salomoni)

Abitatu : Ambienti aridi

Carateristichi : U zusia tenuifolia appartena à a famidda di l’arburi vivi chì in u so ambienti naturali forma ciuppi undulati di longhi mazzi.
Sti ciuppi so cumpati, braccottulu è forma un cupra pavimentu densu.
U frundamu hè pirsistanti, d’un verdu prununciatu. Pò misurà tra 5 è 10 cintimetri d’altu.

Piriodu di fiuritura : Micca fiuritura

Usi è prupiità : Pianta utilizata in tantu ch’arburetu ch’amenità o abbellimentu. Suppòrta un calpeghiu intesivu è parechji settimani sens’aqua. Starà rasu d’iddu hè calcighjatu, ingiallignitu in casu d’invernu chì franca i -5 digrati.

Storia è curiosità

Sta pianta hè spitaculara, hè un fenomenu butanicu, fu prisintata a prima volta indè l’anu 1867 indè a rivista urticula di Parigi è pò in 1884 indè l’illustraziona urticula di Brusellu.
Cinqui alri spezii so da scuprà indè u giardinu isuticu di Roscoffu (Finisteru).
Friddulosu, uriginariu di archipelagudi i Mascareigni, cresci spessu indè l’ambienti caldi è aridi.