Schina modda

Schinus molle

U so nomu « schina modda» veni di u grecu ‘schìnos’ chì significa u « lentiste » (Pistacia lenticus). U so nomu specificu « modda » veni da u latinu ‘molis’ chì significa ammiliu, moddu

Ussirvazioni

Parechji parti di a pianta cuntenani parti adiranti, chì poni inghjinà allergii.
I cali ùn poni essa utilizzati ch’in u so statu naturali. Cunsmati in majora parti poni essa vumitativi è inghjienà à a cagaredda.

Carateristichi di a spezia

Famidda : Anacardiaece

Urigina : Spezii d’arburi uriginarii d’America di u Sudu , à u portu cadenti à i frundi divisi , i caspii di picculi fiori bianchi-crema è a i fruta sichi chì s’assumigliani à i grani di pivaru , russulati à maturità (I « caspii rossi » di u cumerciu)

Abitatu : Furesti arridi

Carateristichi : Frundi verdi scuru dilicatamenti cuccudrelu ricordani a cacciafù di i filetti.
I so fiori so in forma di sbrustaghiolu, adduniti indè larghi caspii assai melifari chì piaccini à l’acceddi, à I farfali à l’abii. I fruta so batti incù urgani chjiusi chì s’apprani da solu, cuntenani una o parechji grani alati piatti.

Piriodu di fiuritura : Veranu

Usi è prupiità : Indè a catena di muntagna piruviani induva hè numinatu « modda » (prununciatu « moyé »), ghjuvia intantu chì brusgevuli, cumu una barriera indè i campi è i pascituri. A so crusta è a so tramuntina pussedani virtù midicinali ricunisciuti, cunisciuti dapoil’épica antica a tramuntina giuvia da imbalsamà I Rè Inca.
Arburu riccu in oglia isinziali. I drupu cumistibuli so utilizzati in tantu chì spezia sottu à I nomi di pivaru rosulu, Cali di Bourbon, falsu pivaru.

Storia è curiosità

Aggrispitu, i so frundi disimpignani un’udori fortu di pivaru.