Casuarina

Casuarina equisetifolia

U so nomu « Casauarina equisetifolia » hè statu datu da u butanistu Liné in 1759 faci rifaranza à a casuarina (casuarinus) parchì u so porti rimarcavuli ricasca è l’andatura di u so frundamu faci sunià à u piumamu di st’aceddu.

Ussirvazioni

Indè i paesi induva u pinu ustralianu hè assai prisenti pò essa à l’urigina d’allergii (asima) pà u piriodu di a so fiuritura.

Carateristichi di a spezia

Famidda : Casuarinaceae

Urigina : Ustralia, India miridiunali, Indunisia, Isula di Pasqua, Malisia, Madagascaru è Taiti.

Abitatu : Ambienti à climu caldu è arridu

Carateristichi : Arburu à a pustura slanciata di tipu pinghjiosu. Frundami pirsistanti, rugosu, verdu à grisu appicuniatu. Da luntanu, pò essa cunfundu incù un pinu. Sughjetu à una crescita spida chì pò ghjunghjia sin’à 25 à 30 metri d’altu.

Piriodu di fiuritura :  veranu-istati

Usi è prupiità : Stu lignu densu, strettu, chjamatu « lignu di faru » hè assai ricercatu intantu chì lignu d’opera pà a custruziona navali è a cunzisioni di mubuli. U so sistemu radicinariu cuntena ilimenti fissatori d’azotu.

Storia è curiosità

Saria statu piantatu in Corsica pà a prima volta à u mezu di u XIXimu seculu. Pò campà più di cent’anni.